Daţi-mi-L pe Hristos din creştinismul vostru,
iar restul păstraţi pentru voi.
(Mahatma Ghandi)
Şi tare bine ar fi, dacă de “restul” ne-am lepăda şi noi şi L-am păstra doar pe Hristos.
Bineînţeles, această idee nu e prilej de bucurie pentru neoprotestanţi, care-şi închipuie că doar ei au credinţa pură şi nemutilată. E doar o închipuire a lor, care nu duce la Hristos, pentru că nu este în legătură cu Biserica institutiă de El.
Eu mă refer la multele păgânisme rămase în conştiinţa celor care nu se ruşinează să se numească “ortodocşi” şi consideră că toate obiceiurile lor legate de cumătrii, nunţi, sfinţiri de case şi înmormântări ajută cu ceva la mântuire. Nu, fraţilor! Între Tradiţia mântuitoare a Bisericii şi obiceiurile noastre populare este o mare prăpastie şi numai o conştiinţă evanghelică trează ne va ajuta să înţelegem asta.
P.S. Poate începem de la ideile despre care am scris în articolul precedent?!
